Ce legătură are GLICEMIA cu trigliceridele și colesterolul?
„De ce am și glicemia crescută, și colesterolul mare?”, „Mănânc puțin, dar am trigliceridele peste limită. Ce se întâmplă?”, „Obosesc des, am dureri de cap, iar analizele îmi ies tot mai proaste… are legătură cu diabetul?”, „Dacă îmi țin glicemia sub control, scad și grăsimile din sânge?” Sunt întrebări pe care le auzim des în cabinet, mai ales la pacienții care vin pentru controlul diabetului și descoperă că au și valori crescute ale trigliceridelor sau colesterolului. Dr. Marlena Pascu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, doctor în științe medicale, director medical al Clinicii NutriLife explică pe înțelesul tuturor, ce legătură există între glicemie și grăsimile din sânge, cum contribuie alimentația la acest dezechilibru și ce măsuri concrete poți lua pentru a-ți proteja sănătatea metabolică pe termen lung.
Mulți pacienți care ajung la consultație pentru controlul diabetului sau al glicemiei se confruntă, în același timp, cu un alt diagnostic frecvent: colesterol crescut sau trigliceride mari. De cele mai multe ori apare întrebarea firească: „Ce legătură are glicemia cu grăsimile din sânge? Dacă îmi țin glicemia sub control, îmi scad și trigliceridele?”. Răspunsul este complex, dar esențial pentru înțelegerea echilibrului metabolic. Glicemia, trigliceridele și colesterolul sunt strâns legate între ele prin alimentație, stil de viață și modul în care funcționează metabolismul.
Glicemie, colesterol, trigliceride – cum se influențează?
Mulți pacienți asociază diabetul doar cu valorile glicemiei, fără să ia în calcul că, în spatele acestei dereglări, se află un întreg dezechilibru metabolic care afectează și grăsimile din sânge.
„Diabetul de tip 2 nu înseamnă doar glicemie mare. În spatele său există aproape întotdeauna și un dezechilibru al grăsimilor din sânge – în special creșterea trigliceridelor și scăderea colesterolului HDL („colesterolul bun”). Aceste modificări cresc riscul cardiovascular, chiar și dacă glicemia este aparent controlată”, explică dr. Marlena Pascu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice.
În mod normal, organismul folosește glucoza (zahărul din sânge) ca sursă principală de energie. Însă atunci când consumăm alimente bogate în zaharuri rafinate, paste, pâine albă, prăjituri, sucuri, sau atunci când avem mese frecvente și dezechilibrate, nivelul de glucoză în sânge crește rapid.
Dacă această glucoză nu este folosită la timp pentru energie (din lipsa activității fizice) sau nu este introdusă eficient în celule din cauza rezistenței la insulină, organismul caută o soluție: transformă excesul de glucoză în trigliceride, care sunt apoi stocate în țesutul adipos.
Această acumulare de trigliceride este accentuată la persoanele cu diabet sau prediabet, tocmai pentru că insulina nu mai reușește să regleze eficient metabolizarea zaharurilor.
Ce se întâmplă în paralel cu colesterolul?
Pe lângă creșterea trigliceridelor, apar modificări și în profilul colesterolului:
- HDL (colesterolul „bun”) scade, ceea ce înseamnă o protecție cardiovasculară mai slabă
- LDL (colesterolul „rău”) poate crește sau suferi modificări de structură, devenind mai agresiv și mai ușor de depus pe vasele de sânge
Acest tipar – glicemie crescută, trigliceride mari, HDL scăzut – este întâlnit frecvent la pacienții cu sindrom metabolic, o combinație de factori care cresc riscul de infarct, AVC, steatoză hepatică și alte complicații severe.
„Cu alte cuvinte, un pacient poate avea o glicemie aparent controlată, dar să rămână într-un risc major din cauza lipidelor din sânge. De aceea, în evaluarea metabolică, nu ne uităm niciodată doar la o valoare – ci la ansamblul lor, în contextul stilului de viață și al alimentației”, subliniază dr. Marlena Pascu.
Ce înseamnă acest lucru pentru pacient?
- Nu este suficient să controlezi glicemia.
- Nu este suficient să reduci grăsimile din alimentație.
- Este esențial să înțelegi cum toate aceste valori se influențează reciproc și să construiești, împreună cu medicul, un plan nutrițional adaptat întregului tablou metabolic.
Ce alimente afectează simultan glicemia, trigliceridele și colesterolul?
Există o categorie de alimente care nu doar că ridică rapid glicemia, dar contribuie și la creșterea trigliceridelor și dezechilibrele din profilul lipidic.
„Alimentația dezechilibrată, bogată în zaharuri și grăsimi nesănătoase, este principalul factor care afectează simultan glicemia și lipidele. De aceea, intervenția nutrițională corectă este adesea mai eficientă decât orice combinație de medicamente”, explică dr. Marlena Pascu.
Alimente care dezechilibrează controlul metabolic:
- Carbohidrații rafinați și cu absorbție rapidă
- pâine albă, orez alb, paste rafinate
- produse de patiserie, cereale „fitness”, biscuiți
- sucuri carbogazoase, sucuri naturale îndulcite
- Cresc glicemia brusc, iar excesul de glucoză se transformă în trigliceride
- Grăsimile trans și saturate
- margarină, alimente prăjite în uleiuri refolosite
- carne procesată (cârnați, salamuri, fast food)
- produse de cofetărie ambalate industrial
- Afectează colesterolul HDL și cresc LDL-ul oxidat
- Combinațiile „zahăr + grăsime”
- torturi, înghețată, produse de tip „desert cu cremă”
- Au efect dublu: cresc glicemia și supraîncarcă ficatul cu grăsimi
- Alcoolul consumat frecvent sau pe stomacul gol
Favorizează creșterea trigliceridelor și scăderea glicemiei brusc
Analize esențiale pentru evaluarea controlului metabolic global
„Pentru a avea o imagine clară asupra riscului metabolic, nu ne uităm doar la glicemie, ci la întregul profil metabolic, care include funcția ficatului, valorile lipidice, markerii de inflamație și greutatea corporală”, spune dr. Pascu.
Analize de bază recomandate:
- Glicemie à jeun
- Hemoglobină glicată (HbA1c) – oferă imaginea glicemiei pe ultimele 3 luni
- Colesterol total, LDL, HDL
- Trigliceride serice
- ALT, AST, GGT – enzime hepatice (pentru evaluarea ficatului gras)
- Insulină serică și indice HOMA-IR (pentru estimarea rezistenței la insulină)
- Tensiune arterială și circumferință abdominală
,