Mă trezesc des noaptea și dimineața am glicemia mare. E normal?

Somnul este adesea trecut cu vederea atunci când vorbim despre controlul diabetului. Ne concentrăm pe alimentație, medicație și mișcare – elemente esențiale, desigur – dar uităm că somnul insuficient sau de proastă calitate poate influența direct nivelul glicemiei, sensibilitatea la insulină și riscul de complicații. Studiile recente vin cu tot mai multe dovezi: ceasul biologic contează la fel de mult ca meniul zilnic.

Ce se întâmplă în organism când dormim?

Somnul nu este o simplă pauză în activitatea zilnică, ci un proces fiziologic activ, în care organismul intră într-o stare de reglare și refacere profundă. În timpul nopții, au loc procese esențiale pentru sănătatea metabolică: se reglează hormonii implicați în controlul glicemiei, se reduce inflamația din organism și se regenerează celulele.

„Pe timpul somnului, corpul trece printr-o serie de etape care au un impact direct asupra metabolismului glucidic. În special în fazele profunde ale somnului, se normalizează nivelul de insulină și scade secreția de cortizol – hormon care, în exces, poate duce la creșterea glicemiei. Totodată, lipsa somnului afectează sensibilitatea la insulină, ceea ce înseamnă că, a doua zi, același aliment poate duce la o glicemie mai mare decât în mod obișnuit”, explică dr. Mădălina Comănescu, medic primar diabet zaharat, nutritie si boli metabolice, la clinica NutriLife.

Când somnul este întrerupt frecvent sau insuficient (sub 6–7 ore pe noapte), aceste procese de reglare sunt afectate. Apare un dezechilibru hormonal care crește rezistența la insulină, stimulează pofta de mâncare (în special pentru carbohidrați), determină eliberarea excesivă de glucoză în sânge și afectează capacitatea organismului de a menține glicemia în limite normale.

Pe termen lung, somnul deficitar contribuie la agravarea diabetului de tip 2 și la apariția complicațiilor, inclusiv cardiovasculare sau neurologice.

Cât de mult (sau puțin) somn influențează glicemia?

Mai multe studii au arătat că:

• Persoanele care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte au un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2, dar și de a avea episoade de hiperglicemie dacă sunt deja diagnosticate.
• Pe de altă parte, somnul prelungit, peste 9 ore/zi, mai ales dacă este asociat cu sedentarism sau apnee de somn, poate indica probleme metabolice subiacente.

Concluzia? Nu doar durata somnului contează, ci și calitatea lui – adică un somn profund, nefragmentat, odihnitor.

Ce spun studiile?

🔹 Un studiu publicat în Diabetes Care a arătat că persoanele cu diabet de tip 2 care au dormit prost timp de o săptămână au prezentat rezistență crescută la insulină și niveluri mai mari de glucoză în sânge.
🔹 Cercetările de la Universitatea din Chicago au concluzionat că privarea de somn duce la eliberarea crescută de cortizol și la reducerea secreției de insulină.

Ce se întâmplă dacă ignori somnul în planul tău de control al diabetului?

Lipsa somnului poate duce la:

• Glicemie matinală crescută („fenomenul zorilor”)
• Creșterea în greutate (prin dereglarea hormonilor foamei și sațietății)
• Poftă exagerată de carbohidrați
• Dificultăți în controlul medicației sau al insulinoterapiei
• Risc crescut de complicații cardiovasculare

„Când somnul este ignorat sau tratat superficial, tot planul terapeutic al pacientului cu diabet se dezechilibrează. Chiar dacă alimentația este corectă și medicația este luată la timp, lipsa somnului de calitate face ca organismul să reacționeze ineficient la insulină. Apare o stare de inflamație cronică, stres hormonal și instabilitate glicemică. Este foarte important ca somnul să fie inclus ca parte activă din gestionarea zilnică a diabetului, la fel de important ca dieta sau tratamentul”, susține dr. Mădălina Comănescu, medic primar diabet zaharat, nutritie si boli metabolice, la clinica NutriLife. 

Ce poți face pentru un somn mai bun?

1. Respectă un program constant de somn
   • Mergi la culcare și trezește-te la aceleași ore, inclusiv în weekend.
2. Evită mesele copioase seara
   • Mâncatul târziu, mai ales al alimentelor bogate în carbohidrați sau grăsimi, poate perturba somnul și glicemia.
3. Redu expunerea la ecrane cu o oră înainte de somn
   • Lumina albastră inhibă secreția de melatonină, hormonul somnului.
4. Fă mișcare moderată în timpul zilei
   • Activitatea fizică ajută la reglarea glicemiei și favorizează un somn odihnitor.
5. Verifică glicemia înainte de culcare
   • O glicemie prea mică sau prea mare poate afecta calitatea somnului. Discută cu medicul tău despre valori-țintă în funcție de tratamentul urmat.

Mă trezesc des noaptea și dimineața am glicemia mare. E normal?

Nu este normal să te trezești frecvent noaptea și să ai glicemia mare dimineața. Este un semnal că ceva nu funcționează corect în echilibrul tău glicemic sau în programul tău de somn. Cu puțină atenție, monitorizare și sprijinul medicului, poți identifica cauza și regla acest dezechilibru. Un somn bun nu înseamnă doar odihnă – este și un aliat esențial în controlul glicemiei.

„Fenomenul zorilor”. Ce înseamnă?

Între orele 3:00 și 6:00 dimineața, organismul eliberează în mod natural o serie de hormoni – cortizol, adrenalină și hormon de creștere – care pregătesc corpul pentru trezire. Acești hormoni au un efect hiperglicemiant: stimulează ficatul să elibereze glucoză în sânge, crescând astfel glicemia. În mod normal, pancreasul compensează prin secreția de insulină. Însă, în cazul unei secreții insuficiente de insulină sau al unei rezistențe crescute la insulină (așa cum se întâmplă în diabetul de tip 2), acest mecanism nu mai funcționează eficient. Rezultatul este o glicemie crescută dimineața, chiar dacă pacientul nu a mâncat nimic peste noapte și avea valori bune înainte de culcare.

Dr. Mădălina Florentina Comănescu explică:

„Fenomenul zorilor nu este cauzat de o eroare alimentară sau de un tratament greșit, ci de un răspuns fiziologic normal al corpului la trezire, care însă, în contextul diabetului, nu mai este compensat corect. De aceea, pacienții se pot simți frustrați când observă glicemii ridicate dimineața, deși au respectat cu strictețe regimul și tratamentul. Este important ca aceste valori să fie discutate cu medicul, pentru a decide dacă este nevoie de ajustarea insulinei bazale, a medicației orale sau chiar a gustării de seară”.

→ Monitorizarea glicemiei la ora 3:00 sau 4:00 dimineața, timp de câteva nopți consecutive, poate ajuta la confirmarea fenomenului și la diferențierea lui de alte cauze ale hiperglicemiei matinale, cum ar fi efectul Somogyi (hipoglicemie nocturnă urmată de hiperglicemie de rebound).

Efectul Somogyi (hipoglicemia de rebound)

Dacă glicemia scade prea mult în timpul nopții (hipoglicemie), ficatul răspunde prin eliberarea unei cantități mari de glucoză în sânge. Astfel, pacientul se poate trezi cu o glicemie crescută dimineața, deși, paradoxal, cauza a fost o glicemie prea mică la un moment dat în timpul nopții.

Lipsa somnului profund afectează echilibrul glicemic

Un somn întrerupt reduce sensibilitatea la insulină și crește hormonii de stres, ceea ce duce la o eliberare mai mare de glucoză în sânge, chiar dacă pacientul nu a mâncat nimic în plus. Mai mult, oboseala acumulată poate duce a doua zi la alegeri alimentare mai puțin sănătoase.

„Trezirile frecvente în timpul nopții, însoțite de glicemie mare dimineața, nu sunt întâmplătoare. Pot fi cauzate de hiperglicemie nocturnă, dar uneori și de episoade de hipoglicemie urmate de un efect de compensare. De aceea, este important ca pacienții să își măsoare glicemia la ore diferite în timpul nopții – ideal, în jurul orei 2–3 dimineața – și să discute aceste valori cu medicul. Așa putem identifica cauza reală și ajusta tratamentul corespunzător”, completează dr. Mădălina Florentina Comănescu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice.