Ce este rezistența la insulină și cum verifici dacă ai rezistență la insulină?
Rezistența la insulină este o afecțiune în care celulele organismului devin mai puțin sensibile la acțiunea insulinei, un hormon produs de pancreas care ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge. Aceasta poate duce la creșterea nivelului de zahăr din sânge și, în timp, la dezvoltarea diabetului de tip 2 și a altor probleme de sănătate.
Rezistența la insulină este o afecțiune serioasă care poate duce la diabet de tip 2 și alte complicații de sănătate dacă nu este gestionată corect. Identificarea timpurie și modificările stilului de viață pot ajuta la îmbunătățirea sensibilității la insulină și la prevenirea progresiei către diabet.
„Insulina este un hormon crucial care permite glucozei (zahărului) din sânge să intre în celule pentru a fi folosită ca energie. În cazul rezistenței la insulină, celulele nu răspund eficient la insulină, ceea ce determină pancreasul să producă mai multă insulină pentru a menține nivelul de glucoză în limite normale. În timp, acest proces poate epuiza celulele producătoare de insulină din pancreas, conducând la hiperglicemie (niveluri ridicate de zahăr în sânge) și, eventual, la diabet de tip 2”, explică dr. Marlena Pascu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice la Clinica NutriLife.
Factori de risc pentru rezistența la insulină
- Obezitatea: În special acumularea de grăsime abdominală.
- Sedentarismul: Lipsa activității fizice.
- Dieta nesănătoasă: Consumul ridicat de carbohidrați rafinați și zaharuri.
- Genetica: Istoricul familial de diabet de tip 2.
- Vârsta: Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.
- Sindromul metabolic: Un grup de afecțiuni care includ hipertensiunea arterială, niveluri anormale de colesterol și excesul de grăsime în jurul taliei.
Simptomele rezistenței la insulină
Rezistența la insulină poate fi asimptomatică la început, dar unele semne și simptome posibile includ: creșterea în greutate, în special în zona abdominală, oboseală constantă, foame excesivă (polifagie), dificultăți în concentrare, hipertensiune arterială, niveluri ridicate de trigliceride și colesterol LDL, niveluri scăzute de colesterol HDL, zone de piele întunecate și îngroșate (acanthosis nigricans), de obicei în zona gâtului, axilelor și inghinală
Cum verifici dacă ai rezistență la insulină?
Există mai multe teste și metode pentru a diagnostica rezistența la insulină:
1. Testul de glicemie à Jeun
- Procedură: Se măsoară nivelul de zahăr din sânge după o perioadă de post de cel puțin 8 ore.
- Valori:
- Normal: <100 mg/dL
- Pre-diabet: 100-125 mg/dL
- Diabet: ≥126 mg/dL
2.Testul de toleranță la glucoză
- Procedură: După măsurarea glicemiei à jeun, pacientul bea o soluție cu glucoză concentrată, iar nivelul de zahăr din sânge este măsurat după 2 ore.
- Valori :
- Normal: <140 mg/dL după 2 ore
- Pre-diabet: 140-199 mg/dL după 2 ore
- Diabet: ≥200 mg/dL după 2 ore
3. Hemoglobina A1c (HbA1c)
- Procedură: Măsoară media nivelului de zahăr din sânge din ultimele 2-3 luni.
- Valori :
- Normal: <5.7%
- Pre-diabet: 5.7-6.4%
- Diabet: ≥6.5%
Ce trebuie să faci dacă descoperi că ai rezistență la insulină?
Descoperirea rezistenței la insulină poate fi un semnal important pentru a face schimbări semnificative în stilul de viață și, în unele cazuri, pentru a începe tratamente medicale specifice. Primul pas este să discuți cu un medic specialist în diabet și boli metabolice. Acesta va putea să îți ofere un plan de tratament personalizat și să te îndrume în direcția corectă pentru a gestiona rezistența la insulină.
Adoptă o dietă sănătoasă și echilibrată
Alimentația joacă un rol crucial în gestionarea rezistenței la insulină. Consumă alimente bogate în fibre.
„Alimentele bogate în fibre, precum legumele, fructele, leguminoasele și cerealele integrale, ajută la încetinirea absorbției zahărului în sânge și la menținerea unui nivel glicemic stabil.
Exemple: spanac, broccoli, mere, pere, fasole, linte, ovăz. Redu carbohidrații rafinați și zahărurile adăugate. Evită alimentele procesate, băuturile zaharoase, dulciurile și produsele din făină albă. Evită băuturile carbogazoase, dulciurile, pâinea albă și pastele din făină albă. Include proteine sănătoase. Proteinele contribuie la senzația de sațietate și pot ajuta la stabilizarea glicemiei. Exemple: carne slabă, pește, ouă, tofu, nuci și semințe. Grăsimile sănătoase pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină și pot fi parte dintr-o dietă echilibrată. Exemple: avocado, ulei de măsline, nuci, semințe de in, pește gras (somon, macrou)”, declară dr. Marlena Pascu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice la Clinica NutriLife.
Alege să faci mișcare
Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și poate contribui la controlul greutății. Mersul pe jos, alergarea, ciclismul sau înotul pot ajuta la arderea caloriilor și la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare. Recomandarea medicului este de 30 de minute de activitate moderată, de cel puțin 5 ori pe săptămână.
Monitorizează-ți glicemia și scapă de kilogramele în plus
Este important să îți monitorizezi regulat nivelul glicemiei pentru a înțelege cum reacționează organismul tău la schimbările din stilul de viață și la tratament. Utilizează un glucometru pentru a verifica nivelul glicemiei acasă, în funcție de recomandările medicului tău.
Dacă ești supraponderal, pierderea în greutate poate îmbunătăți semnificativ sensibilitatea la insulină și poate reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2. Scăderea în greutate cu 5-10% din greutatea corporală poate avea un impact pozitiv semnificativ. De ex: Dacă cântărești 80 kg, o pierdere în greutate de 4-8 kg poate face o diferență notabilă.
Lasă un răspuns