Diabetul gestațional: Ce trebuie să știe gravidele?

Diabetul gestațional este o formă de diabet care apare în timpul sarcinii, afectând între 2% și 10% dintre gravide. Pentru multe viitoare mame, diagnosticul ridică întrebări și temeri: Cum îmi afectează copilul? E vina mea? Ce pot face să îl gestionez? Deși este o afecțiune temporară, care dispare, de regulă, după naștere, diabetul gestațional necesită o gestionare adecvată. Fără un control glicemic riguros, poate pune în pericol sănătatea mamei și a bebelușului. Care sunt cauzele, simptomele, riscurile și soluțiile eficiente pentru prevenirea și tratamentul acestei afecțiuni?

Acest articol, Diabet Gestațional: Ghid Complet pentru Gravide, își propune să răspundă la toate întrebările legate de acest subiect. Descoperă pașii pe care îi poți urma pentru o sarcină liniștită și sigură de la dr. Marlena Pascu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, doctor în științe medicale, director medical Clinica NutriLife.”

Diabetul gestațional este o formă de diabet care apare în timpul sarcinii și afectează între 2% și 10% dintre gravide. Deși această afecțiune este temporară și dispare de obicei după naștere, gestionarea corectă este esențială pentru sănătatea mamei și a copilului. În acest articol, vom analiza cauzele, simptomele, riscurile și metodele de prevenire și tratament pentru diabetul gestațional, oferind informații utile și sfaturi practice.

Ce este diabetul gestațional?

Diabetul gestațional apare atunci când organismul gravidei nu mai poate produce suficientă insulină pentru a menține nivelul glicemiei în limite normale.  Sarcina este o perioadă de transformări hormonale profunde, care au scopul de a susține creșterea și dezvoltarea fătului. Cu toate acestea, aceste schimbări hormonale pot influența modul în care organismul reglează glucoza, ducând în unele cazuri la dezvoltarea diabetului gestațional. 

„În timpul sarcinii, organismul mamei trece printr-o schimbare metabolică pentru a asigura fătului un aport constant de glucoză. În a doua jumătate a sarcinii, hormonii produși de placentă determină o creștere a rezistenței la insulină. Acest lucru permite mai multă glucoză să rămână în sângele matern, pentru a fi utilizată de făt.  Deși aceasta este o adaptare normală, în unele cazuri, pancreasul matern nu poate produce suficientă insulină suplimentară pentru a compensa, ceea ce duce la niveluri crescute de glucoză în sânge. Mai  mult, hormonii sarcinii stimulează ficatul să producă mai multă glucoză. Deși acest proces este benefic pentru dezvoltarea fătului, poate duce la hiperglicemie dacă nu este compensat de secreția de insulină”, explică dr. Marlena Pascu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, doctor în științe medicale, director medical Clinica NutriLife.

De ce unele gravide dezvoltă diabet gestațional?

Nu toate gravidele dezvoltă diabet gestațional, iar predispoziția depinde de o combinație de factori genetici, metabolici și hormonali.

• Femeile care au deja o sensibilitate scăzută la insulină înainte de sarcină sunt mai predispuse să dezvolte diabet gestațional.
• Supraponderabilitatea, istoricul familial de diabet și sindromul ovarelor polichistice (SOPC) sunt factori care pot agrava această rezistență la insulină.

Cum este diagnosticat diabetul gestațional?

Diagnosticul se face de obicei în al doilea trimestru de sarcină, între săptămânile 24 și 28, prin testul de toleranță la glucoză orală (TTGO).

• Testul preliminar (screening): Gravida consumă o soluție cu glucoză, iar glicemia este măsurată după o oră.
• Testul de confirmare: Dacă rezultatele sunt anormale, se efectuează un test mai detaliat, în care glicemia este măsurată înainte și la 1, 2 și 3 ore după consumul soluției cu glucoză.

Simptomele diabetului gestațional

De multe ori, diabetul gestațional este asimptomatic, fiind depistat doar prin testele de screening. Totuși, unele gravide pot prezenta :

• Sete excesivă.
• Urinări frecvente.
• Oboseală accentuată.
• Vedere încețoșată.

Care sunt riscurile pentru mamă și copil?

Diabetul gestațional, dacă nu este monitorizat și tratat corespunzător, poate provoca complicații semnificative atât pentru mamă, cât și pentru copil. Aceste riscuri variază de la probleme acute în timpul sarcinii și nașterii până la efecte pe termen lung asupra sănătății ambilor. 

Riscuri pentru mamă:

• Hipertensiune arterială și preeclampsie.
• Creșterea riscului de cezariană.
• Dezvoltarea diabetului de tip 2 după sarcină.

Riscuri pentru copil:

• Macrosomie (greutate mare la naștere), care poate complica nașterea.
• Hipoglicemie neonatală (nivel scăzut al glicemiei imediat după naștere).
• Risc crescut de obezitate și diabet de tip 2 în copilărie.

Cum se gestionează diabetul gestațional?

Gestionarea diabetului gestațional este esențială pentru a preveni complicațiile și pentru a asigura o sarcină sănătoasă atât pentru mamă, cât și pentru copil. Aceasta implică adoptarea unui stil de viață sănătos, monitorizarea constantă a glicemiei și, dacă este necesar, intervenții medicale.

1. Alimentația echilibrată

Dieta este pilonul principal al tratamentului. Este important să adoptați un plan alimentar sănătos, cu mese regulate, bogate în nutrienți și fibre.

• Ce să consumați:
  • Carbohidrați complecși (pâine integrală, orez brun, leguminoase).
  • Proteine slabe (carne de pasăre, pește, tofu).
  • Fructe și legume proaspete în cantități moderate.
• Ce să evitați:
  • Zahărul rafinat și alimentele procesate.
  • Băuturile dulci și sucurile concentrate.

„O dietă bine echilibrată este fundamentul tratamentului pentru diabetul gestațional. Gravidele trebuie să urmeze un plan alimentar personalizat, recomandat de un specialist în nutriție sau un medic. Este recomandată consumarea de carbohidrați complecși, cum ar fi cereale integrale, legume și leguminoase, în locul carbohidraților simpli (zahăr rafinat, dulciuri). Recomand alegerea surselor sănătoase de proteine, precum carnea slabă, peștele, ouăle și produsele lactate cu conținut redus de grăsimi, precum și a grăsimilor sănătoase din surse precum avocado, nuci. Este recomandat să se consume mese mici și frecvente (3 mese principale și 2-3 gustări pe zi) pentru a preveni fluctuațiile glicemiei”, menționează dr. Marlena Pascu.

Monitorizarea glicemiei

Monitorizarea regulată a glicemiei este esențială pentru a înțelege cum răspunde organismul la dietă și exerciții fizice.

• Cum se măsoară glicemia?
  • Gravidele trebuie să utilizeze un glucometru pentru a măsura glicemia de 4-5 ori pe zi: dimineața (pe nemâncate), înainte de mese și la 1-2 ore după mese.
• Valori glicemice țintă:
  • Glicemia pe nemâncate: sub 95 mg/dL.
  • Glicemia la 1 oră după masă: sub 140 mg/dL.
  • Glicemia la 2 ore după masă: sub 120 mg/dL.
• Înregistrarea valorilor:
  • Este important ca toate măsurătorile să fie notate într-un jurnal pentru a fi discutate cu medicul.

Tratament medicamentos sau insulinoterapie

În unele cazuri, modificările stilului de viață nu sunt suficiente pentru a menține glicemia în limite normale. În aceste situații, medicul poate recomanda tratament medicamentos.

• Insulinoterapia:
  • Insulina este considerată cea mai sigură opțiune pentru controlul glicemiei în sarcină, deoarece nu traversează placenta și nu afectează fătul.
  • Tipul de insulină și doza sunt stabilite de medic în funcție de valorile glicemiei.
• Medicamente antidiabetice orale:
  • În cazuri selectate, se pot utiliza medicamente orale, cum ar fi metformina, dar acestea sunt mai puțin frecvent recomandate în timpul sarcinii.

Monitorizarea sănătății mamei și fătului

Pe lângă gestionarea glicemiei, monitorizarea stării generale de sănătate a mamei și a dezvoltării fătului este crucială.

• Ecografii periodice:
  • Pentru a evalua creșterea și greutatea fătului, medicul poate recomanda ecografii suplimentare.
  • Este important să se monitorizeze riscul de macrosomie (greutate mare la naștere).
• Teste suplimentare:
  • Teste pentru evaluarea lichidului amniotic și pentru depistarea eventualelor complicații.

Ce se întâmplă după naștere?

Pentru majoritatea femeilor, diabetul gestațional dispare după naștere. Totuși, este important să:

• Faceți un test de toleranță la glucoză la 6-12 săptămâni postpartum pentru a confirma revenirea glicemiei la normal.
• Monitorizați glicemia periodic, deoarece există un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 în viitor.