Grăsimea abdominală. Cum scapi de ea și ce alimente trebuie evitate? 

Grăsimea abdominală, adesea cunoscută sub numele de grăsime viscerală, este considerată periculoasă deoarece se acumulează în jurul organelor interne și poate crește riscul de diverse probleme de sănătate. Aceasta este asociată cu diverse probleme de sănătate, inclusiv diabetul de tip 2, bolile de inimă și unele forme de cancer. Deși factori precum genetica și stilul de viață joacă un rol important în acumularea de grăsime abdominală, dieta este un element cheie care poate influența acest aspect.

Grăsimea abdominală. Cum scapi de ea și ce alimente trebuie evitate? 

Anumite alimente sunt cunoscute pentru că favorizează acumularea de grăsime în zona abdominală. Care sunt acestea? Aflăm de la medicii specialiști din cadrul clinii NutriLife, dr. Marlena Pascu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, doctor în științe medicale și Adelina Paunescu, medic specialist diabet, nutriție si boli metabolice.

Zahărul și băuturile dulci.  Zahărul adăugat este unul dintre cei mai mari vinovați în ceea ce privește creșterea grăsimii abdominale. Băuturile îndulcite, cum ar fi sucurile, băuturile răcoritoare și chiar anumite ceaiuri sau cafele îndulcite, pot contribui semnificativ la acumularea de grăsime viscerală. 

„Zahărul, în special fructoza, crește acumularea de grăsime în ficat și favorizează inflamația și creșterea în greutate. Băuturile dulci sunt bogate în zahăr și au un conținut caloric ridicat, ceea ce poate contribui la un aport caloric excesiv și, implicit, la acumularea de grăsime. Consumul regulat de zahăr, în special fructoză, poate duce la o serie de probleme metabolice. Fructoza este metabolizată în principal în ficat, unde poate contribui la acumularea de grăsime și la rezistența la insulină”, explică dr. Marlena Pascu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, doctor în științe medicale, la Clinica NutriLife.

Mezelurile și snacks-urile, un RĂU pentru organism

Alimentele ultra-procesate. Alimentele ultra-procesate, cum ar fi snacks-urile, mezelurile, produsele de panificație preambalate și multe mâncăruri congelate, sunt adesea pline de calorii, grăsimi nesănătoase și sodiu. Aceste alimente pot crește apetitul, scădând totodată cheltuielile energetice, ceea ce duce la acumularea de grăsime, în special în zona abdominală. 

„Alimentele ultra-procesate pot afecta negativ metabolismul. Ele pot contribui la rezistența la insulină, un factor de risc pentru acumularea grăsimii abdominale. Fibrele sunt esențiale pentru o digestie sănătoasă și pentru senzația de sațietate. Alimentele ultra-procesate sunt de obicei sărace în fibre, ceea ce poate afecta controlul apetitului și greutatea corporală. Consumul regulat de alimente ultra-procesate poate duce la inflamație cronică în corp, care este legată de creșterea grăsimii abdominale și de alte probleme de sănătate”, spune dr. Adelina Păunescu medic specialist diabet, nutriție si boli metabolice la clinica NutriLife. 

Atenție la grăsimile din produsele de patiserie! Pot da inflamație în corp

Grăsimile trans. Grăsimile trans, care se găsesc în unele margarine, produse de patiserie și mâncăruri procesate, sunt extrem de nocive pentru sănătate. Ele pot crește grăsimea abdominală și sunt asociate cu inflamații, rezistența la insulină și diverse boli de inimă.

„Grăsimile trans pot induce inflamația în corp, un factor de risc pentru multe boli cronice, inclusiv boli de inimă și diabet. Consumul de grăsimi trans poate contribui la dezvoltarea rezistenței la insulină, care este un precursor al diabetului de tip 2. Grăsimile trans cresc nivelul LDL (colesterol „rău”) și scad nivelul HDL (colesterol „bun”), crescând astfel riscul de boli cardiovasculare”, susține dr. Marlena Pascu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice.

„Burta de bere”. Ce trebuie știut

Alcoolul. Consumul excesiv de alcool poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv la creșterea grăsimii abdominale. Alcoolul este dens în calorii și, atunci când este consumat în cantități mari, caloriile se adaugă rapid, contribuind la depozitarea de grăsime.

„Alcoolul este bogat în calorii (aproximativ 7 calorii pe gram), iar aceste calorii sunt adesea numite „calorii goale”, deoarece nu oferă nutrienți esențiali. Consumul regulat de alcool poate duce la un surplus caloric, contribuind astfel la acumularea de grăsime. Alcoolul poate influența modul în care corpul metabolizează și depozitează grăsimea. Când consumi alcool, corpul tău se concentrează mai întâi pe arderea caloriilor din alcool, ceea ce poate duce la stocarea caloriilor din alte surse, cum ar fi grăsimile și carbohidrații. Alcoolul poate stimula apetitul și reduce inhibițiile, ceea ce poate duce la alegeri alimentare nesănătoase și la supraalimentare, contribuind astfel la creșterea în greutate și la acumularea de grăsime abdominală. Consumul execesiv de bere poate contribui la apariția grăsimii abdominale, un fenomen adesea denumit în mod popular „burtă de bere”, explică dr. Adelina Păunescu, medic specialist diabet, nutriție si boli metabolice. 

Carbohidrații rafinați (pâinea albă, pastele) readuc senzația de foame într-un timp scurt

Alimentele bogate în carbohidrați rafinați. Pâinea albă, pastele din făină albă și multe cereale pentru micul dejun sunt exemple de carbohidrați rafinați. Acești carbohidrați simpli sunt rapid absorbiți în sânge, cauzând creșteri rapide ale glicemiei și insulinei. Aceasta poate duce la depozitarea grăsimilor în regiunea abdominală.

„Carbohidrații rafinați sunt privați de fibrele lor naturale în timpul procesului de rafinare, ceea ce înseamnă că sunt digerați și absorbiți rapid în sânge. Acest lucru poate duce la creșteri rapide ale nivelului de zahăr din sânge (glicemie). Creșterile rapide ale glicemiei stimulează pancreasul să elibereze mai multă insulină, hormonul care ajută la transportul zahărului din sânge în celule. Niveluri ridicate și frecvente ale insulinei pot promova stocarea grăsimilor și pot duce la rezistența la insulină pe termen lung. Deoarece carbohidrații rafinați sunt absorbiți rapid, ei pot duce la un sentiment de foame într-un timp relativ scurt după consum. Aceasta poate duce la supraalimentare și, implicit, la un surplus caloric, care contribuie la creșterea în greutate și acumularea de grăsime abdominală”, conchide dr. Marlena Pascu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, la Clinica NutriLife.