Cum afectează vârfurile glicemice inima, vasele de sânge și greutatea corporală

impact-varfuri-glicemice-asupra-inimii

Cum afectează vârfurile glicemice inima, vasele de sânge și greutatea corporală

Mulți pacienți cu diabet cred că trebuie să fie atenți doar la valorile mari ale glicemiei. În realitate, nu doar nivelul absolut contează, ci și oscilațiile frecvente dintre „prea mult” și „prea puțin”. Vârfurile glicemice – adică acele creșteri bruște după mese bogate în carbohidrați simpli – afectează în timp întregul organism, de la vasele de sânge până la greutate. Dr. Marlena Pascu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, la clinica NutriLife explică de ce aceste variații sunt periculoase și cum pot fi prevenite.

Impactul asupra inimii și vaselor de sânge

Vârfurile glicemice produc inflamație și stres oxidativ la nivelul vaselor de sânge. În timp, acestea devin rigide, se îngustează și favorizează formarea plăcilor de aterom.

„Oscilațiile mari ale glicemiei accelerează procesul de ateroscleroză și cresc riscul de infarct și accident vascular cerebral. Nu este suficient ca pacientul să aibă glicemia „bună” dimineața. Dacă după fiecare masă glicemia urcă brusc și coboară la fel de repede, vasele de sânge suferă zilnic un stres care, în timp, duce la complicații cardiovasculare”, dr. Marlena Pascu.

Cum influențează greutatea corporală

După un vârf glicemic, glicemia scade rapid, iar pacientul resimte foame accentuată și poftă de dulce. Acest ciclu duce la consum excesiv de calorii și la acumularea de kilograme în plus.

„Pacienții îmi spun adesea că simt o foame greu de controlat la scurt timp după masă. Explicația este simplă: după ce glicemia urcă brusc, organismul produce multă insulină, iar scăderea rapidă determină din nou senzația de foame. În timp, acest cerc vicios favorizează creșterea în greutate și rezistența la insulină”, dr. Marlena Pascu.

Consecințe pe termen lung

  • Cardiovasculare
    • Vârfurile glicemice repetate deteriorează treptat vasele de sânge, favorizând inflamația și rigidizarea pereților acestora. În timp, se formează depuneri de grăsimi (plăci de aterom) care blochează circulația.
    • Rezultatul: crește riscul de hipertensiune arterială, infarct miocardic și accident vascular cerebral (AVC).
    • „Oscilațiile mari ale glicemiei sunt la fel de periculoase ca valorile foarte mari. Ele pun zilnic presiune pe vasele de sânge și accelerează procesele care duc la complicații cardiovasculare. De aceea, pacienții cu diabet trebuie să urmărească nu doar glicemia de dimineață, ci și stabilitatea ei după mese”, spune dr. Pascu. 
  • Metabolice
    • Atunci când organismul se confruntă frecvent cu creșteri și scăderi bruște ale glicemiei, pancreasul este obligat să secrete tot mai multă insulină. În timp, celulele devin „surde” la acest semnal – fenomen numit rezistență la insulină.

Acest dezechilibru metabolic agravează diabetul, favorizează inflamația cronică și afectează funcționarea organelor interne.

„Rezistența la insulină este unul dintre cele mai importante efecte ale vârfurilor glicemice repetate. Practic, organismul ajunge să nu mai răspundă corect la insulină, iar glicemia devine tot mai greu de controlat. Acest lucru întreține un cerc vicios și agravează diabetul”, susține medicul. 

  • Greutate

După un vârf glicemic, glicemia scade brusc, iar organismul trimite semnal de foame. Astfel, apare dorința de a mânca din nou, de multe ori alimente dulci sau bogate în carbohidrați. În timp, acest ciclu duce la consum excesiv de calorii, acumulare de grăsime, în special abdominală, și la creșterea în greutate.

„Pacienții care trăiesc cu glicemii oscilante ajung să mănânce mai mult decât au nevoie. Insulina secretată în exces după vârfurile glicemice favorizează depunerea grăsimilor, în special în zona abdominală. Această obezitate centrală este un factor de risc major pentru complicații cardiovasculare și metabolice”, atrage atenția dr. Marlena Pascu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, la clinica NutriLife. 

Cum reducem vârfurile glicemice

Vârfurile glicemice pot fi prevenite prin câteva obiceiuri simple, aplicate la fiecare masă. Nu este nevoie de diete drastice, ci de alegeri conștiente și combinații corecte de alimente.

  • Alege carbohidrați complecși. Optează pentru legume, fructe întregi și cereale integrale. 

Acestea conțin fibre care încetinesc absorbția glucozei și oferă energie constantă.

Exemplu: în loc de pâine albă, alege pâine integrală; în loc de suc de mere, mănâncă un măr cu coajă.

  • Începe mesele cu salată sau legume bogate în fibre

Dacă prima parte din masă o reprezintă legumele, fibrele creează un „scut” în intestin și reduc viteza cu care zahărul din restul mesei ajunge în sânge.

Exemplu: salată de varză înainte de tocăniță, sau o supă de legume înainte de felul principal.

  • Combină carbohidrații cu proteine și grăsimi sănătoase

Carbohidrații consumați singuri (pâine, cartofi, paste) ridică glicemia rapid. Dacă sunt combinați cu proteine (carne slabă, pește, iaurt) și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, nuci), glicemia crește mai lent.

Exemplu: cartofi copți cu pește și salată verde în loc de cartofi simpli cu pâine.

  • Evită prăjiturile și sucurile îndulcite

Acestea au carbohidrați rapizi, fără fibre, și provoacă cele mai mari vârfuri glicemice. Deserturile de casă pot fi înlocuite cu fructe coapte, iar băuturile cu apă, ceai sau apă infuzată cu fructe.

  • Fă o plimbare de 10–15 minute după mesele mai bogate

Mersul ușor ajută mușchii să folosească glucoza din sânge și scade glicemia postprandială.
Chiar și câteva scări urcate sau mersul prin jurul casei sunt eficiente.

„Stabilitatea glicemiei este la fel de importantă ca valoarea ei absolută. Pacienții care reușesc să evite vârfurile glicemice nu doar că își protejează glicemia, dar își protejează și inima, vasele de sânge și greutatea pe termen lung”, spune dr. Marlena Pascu

Concluzie

Stabilitatea glicemiei contează zi de zi. Vârfurile glicemice pun presiune pe inimă, pe vase și pe greutate. Totuși, le poți reduce ușor. Alege fibre. Combină corect mesele. Evită băuturile cu zahăr. Mișcă-te 10–15 minute după masă. Astfel, protejezi atât glicemia, cât și sănătatea pe termen lung.

Programează o consultație la clinica NutriLife, . În timpul vizitei, primești un plan de mese simplu. Primești și recomandări pentru monitorizarea glicemiei după masă.

Share this post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PROGRAMEAZĂ O ÎNTÂLNIRE CU

Specialiștii noștri

Contactează-ne pentru orice informații ai nevoie

Sari la conținut